Obiective turistice

Obiectiv turistic din judetul Alba - Biserica de lemn din Garda de Sus

Biserica de lemn din Garda de Sus se afla in comuna cu acelasi nume, Garda de Sus, din judetul Alba.

Biserica de lemn din Garda de Sus este un lacas de cult care dateaza din anul 1792, avand hramul „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”.

Biserica se afla pe lista monumentelor istorice ale judetului Alba, avand codul: LMI AB-II-m-A-00228 si este situata in vecinatatea drumului care face legatura dintre Campeni si Arieseni, aproape de centrul localitatii.

Biserica „Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” a fost construita din lemn de brad si are exteriorul tencuit, poseda un altar in forma de pentagon, iar turnul detine un acoperamant inalt.

Interiorul bisericii a fost pictat in stil baroc, in secolul al XIX-lea, fapt confirmat de inscriptia aflata pe iconostas: „Aceasta (sfanta) biserica s-au intemeiat la anul 1792 si s-a zugravit la 1804 cu cheltuiala poporului, ajutand Purcel Petru cu 80 de numaraturi, purtator de grija si crasnic a fost Suci Costin, imparat fiind Frantiscus al II-lea, protopop Gavril Ighian popa, Tudoras Pasca, zugrafi Simion Silaghi de Abrudbania, Gavril Silaghi, diac Moncan Ion”.
Clopotul mic al bisericii a fost instalat mai tarziu, in anul 1874, lucru amintit de catre Ioan Lupas in anul 1924, in raportul inaintat Comisiunii Monumentelor Istorice-Sectia pentru Transilvania.

Picturile din interior si iconostasul au fost realizate de cei doi frati Simion Silaghi si fratele sau Gavril, din localitatea Abrud.

Valea bisericii este data de icoanele acestea; icoane realizate din lemn datand din secolul XIX si din icoane realizate pe sticla.

Legenda spune ca aceasta biserica a fost realizata de o failie fara copii. Pe locul unde este biserica a fost padure, care s-a taiat fapt caea dus la arestarea barbatului. Pentru a finaliza lucrarea, sotia a vandut animalele famileii, boii si vaca.

In vecinatatea Bisericii de lemn din Garda de Sus se pot gasi mai multe unitati de cazare de tip pensiune, sau case de oaspeti care ofera cele mai bune conditii de cazare.

Unitatile de cazare sunt puse la dispozitia tuturor celor care doresc sa viziteze aceste locuri deosebite, dar si acest monument istoric deosebit de important pentru toti credinciosii locurilor.

Aceste unitati de cazare detin camere echipate cu baie privata, internet wireless si televizor, balcon si frigider.

Biserica de lemn din comuna Garda de Sus este unul dintre cele mai importante puncte de atractie turistica si religioasa din aceasta zona foarte populara, vizitata de o multime de turisti din toate zonele tarii. In acest sens, va recomandam sa vizitati acest loc minunat, pentru o experienta de neuitat.

Rezervatia naturala Pestera Poarta lui Ionele

Rezervatia naturala Pestera Poarta lui Ionele se afla in cadrul Cheilor Ordancusei, din Parcul Natural Apuseni din Muntii Bihorului, pe teritoriul localitatii Garda de Sus din judetul Alba, si este una dintre cele mai frumoase zone din judet si din tara.

Aici se gaseste pestera Poarta lui Ionele, o pestera amenajata in scop turistic, care este iluminata si este dotata cu scari si podete de metal, tocmai pentru a asigura conditiile de vizitare in siguranta, pentru oricine doreste sa o viziteze.

Pestera Poarta lui Ionele se afla la o altitudine de 805 metri, si se intinde pe o suprafata de 131 de metri, iar intrarea in pestera se face printr-un masiv portal cu o inaltime care depaseste 10 metri.

Aceasta pestera este administrata de Clubul Sfinx din localitatea Garda de Sus, iar in 1999 a fost declarata monument natural, aflat pe lista ariilor protejate din Romania.

Langa pestera Poarta lui Ionele, chiar la intrarea in grota Corobana lui Girtau, vizitatorii au la dispozitie un gratar amenajat, impreuna cu mese si banci pentru a se bucura de un picnic in cadrul natural al Muntilor Apuseni.

In cadrul rezervatiei naturale Pestera Poarta lui Ionele se poate vizita si Ghetarul Scarisoara, la doar cativa kilometri distanta de pestera Poarta lui Ionele, si este o grota renumita a muntilor Apuseni, datorita faptului ca este acoperita cu gheata in permanenta, chiar si in timpul anotimpului cald, cand afara temperaturile se mentin in jurul a 30 de grade Celsius, gheata persista.

Cheile Ordancusei fac parte de asemenea din rezervatia naturala din Muntii Bihorului, si merita sa fie vizitate datorita peretilor inalti de stanci care pazesc Valea Ordancusei, stanci impadurite din belsug cu brazi si molizi.

Tot in aceasta zona se afla si Izbucul Cotetul Dobrestilor, la o distanta de 3 kilometri de Poarta lui Ionele, pe Valea Garda seaca, si este formata dintr-o mica grota din care se exteriorizeaza un parau subteran.

Rezervatia naturala Pestera Poarta lui Ionele formeaza o zona foarte complexa, cu o frumusete de invidiat care este vizitata in fiecare an de o multime de turisti, iar cand veti avea ocazia va invitam si pe voi sa o faceti.

Localitatea Gârda de Sus este situată pe valea superioară a Arieșului Mare, la nord-vest de Câmpeni, fiind străbătută de drumul național DN75. Are în componență un număr de 17 sate, cu o populație de 2.190 (2002) de locuitori.

Locuitorii satului își asigură locurile de muncă și principalele venituri din agricultură, silvicultură și creșterea animalelor.

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru lucrări de infrastructură, programe de promovare a turismului și acțiuni cu caracter ecologic, deschiderea unui muzeu cu punct de vânzare lângă Peștera Scărișoara, reabilitarea unor drumuri comunale și amenajarea unei gospodării tipic moțești.

Printre obiecte turistice se numără și rezervația naturală Avenul de la Tău.

Sursa: wikipedia

Rezervatia naturala Avenul de la Sesuri

Rezervatia naturala Avenul de la Sesuri este componenta a unui sistem carstic complex din care mai face parte Ghetarul Scarisoara, Pojarul Politei si Izbucul Politei, in cadrul Parcului Natural Apuseni.

Pestera Avenul din Sesuri mai este cunoscut si sub denumirea “Pestera 1 Mai”, numita fiind dupa ziua in care a inceput prima explorare in anul 1950.

Gura avenului este pozitionata la aproximativ 500 de metri fata de intrarea in Pestera Scarisoara intr-una dintre dolinele cu care se termina depresiunea de la Ocoale spre sud.

Rezervatia naturala Avenul de la Sesuri este o retea subterana complexa sapata in calcare mediotriasice, care se intinde pe o lungime de 3865 de metri, si este alcatuit din galerii si puturi care se afla la diferenta de nivel de 219 metri.

Gura avenului se afla la 1166 metri altitudine si detine o forma ovala cu dimensiuni de 6 pe 3 metri, iar sistemul de puturi incepe chiar de aici.

De aici se coboara pe Galeria spiralata care se transforma in Gaura de Soarece 2, murdara si umeda, iar din partea stanga vine, Galeria cu Plansee, iar in partea dreapta, Galeria cu Ploaie, dupa care se ajunge in Sala Mare.

Galeria cu Plansee se intinde pe o distanta de 360 de metri, iar panta este ascendenta, pe aceasta vine un fir de care formeaza un mic lac.

Galeria cu Ploaie merge pe directia nord si este o galerie activa, aici gasindu-se un parau ce curge spre Sala Confluentelor.

Aceasta galerie inalta si serpuita, detine in principal un caracter subfosil si se ramifica la stanga, in Galeria Serban, dupa care Galeria cu Aluviuni de asemenea la stanga, iar mai departe, pe partea dreapta urmeaza Galeria Intortocheata.

Ambele galerii au un caracter activ, si detin o panta ascendenta, iar o alta caracteristica comuna este reprezentata de faptul ca tavanul si cativa pereti sunt alcatuiti din brecii de elemente calcaroase adunate intr-o matrice de argila de culoare rosie.

Avenul din Sesuri este cu siguranta printre cele mai interesante pesteri din Muntii Apuseni, datorita aspectului sau foarte complex si variat, aici fiind prezente toate tipurile de galerii.

Rezervatia Naturala Avenul de la Sesuri, este un loc pe care merita sa il vizitati atunci cand va aflati in zona, ve-ti fii impresionat de aceasta!

Rezervatia Naturala Cheile Ordancusei

Cheile Ordancusei compun o arie protejata de interes national cuprinsa in categoria a IV-a IUCN, ca rezervatie naturala de tip mixt, si se gaseste in judetul Alba, pe teritoriul administrativ al comunei Garda de Sus.

Aceasta arie naturala este situata in partea de est a Muntilor Bihorului, o grupare montana din Muntii Apuseni, care face parte din lantul muntos al Carpatilor Occidentali, in nord-vestul judetului Alba, la o distanta de aproximativ 2 kilometri de drumul national DN75, care face legatura dintre orasul Campeni si satul Lunca, din judetul Bihor.

Rezervatia naturala face parte din Parcul Natural Apuseni, si a fost declarata arie protejata, in conformitate cu Legea Numarul 5 din 6 martie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Numarul 152 din 12 aprilie 2000, si care reglementa aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, din Sectiunea a III-a - arii protejate.

Aria protejata suprapusa sitului Natura 2000 - Muntii Apuseni-Vladeasa se intinde pe o suprafata de 10 hectare si cuprinde mai multe grote si pesteri, cea mai renumita dintre acestea fiind Pestera Poarta lui Ionele.

In cadrul natural in care se afla cheile Ordancusei se gaseste si un pod natural, pe aici trecand de asemenea unul dintre multele marcaje turistice care indruma turistii spre Ghetarul Scarisoara.

Localitatea Garda de Sus se afla pe valea superioara a Ariesului Mare, la nord-vest de Campeni, este parcursa de drumul national DN 75, si este compusa dintr-un numar impresionant de 18 sate, intinse pe pantele Muntilor Bihorului.

Localitatea din Alba detine indicatorul de sat european, primit pentru lucrari menite sa imbunatateasca infrastructura, dar si pentru programe de promovare a turismului si actiuni cu impact ecologic, si de asemenea, pentru infiintarea unui muzeu cu punct de vanzare in vecinatatea Pestera Scarisoara, si pentru reabilitarea si modernizarea unor drumuri comunale si amenajarea unei gospodarii cu specific motesc.

Localitatea se afla intr-un punct din care pornesc toate traseele turistice ale zonei, ceea ce o transforma intr-un centru turistic al Muntilor Apuseni.

Rezervatia Naturala Cheile Ordancusei din judetul Alba este un punct de atractie pe care nimeni nu ar trebui sa il rateze, asadar nu ezitati sa o vizitati sau sa o includeti in planurile voastre de vacanta.

Rezervatia naturala Ghetarul de sub Zgurasti

Pestera Ghetarul de la Zgurasti este situata la o altitudine de 921 de metri, in comuna Garda de Sus din judetul Alba, in Muntii Bihorului, pe versantul abrupt ce merge din Dealul Mununa spre Valea Ordancusii.

Pentru a ajunge la ea trebuie urcat pe versantul drept din Valea Ordancusii, pe o carare foarte ascunsa ce incepe in aval de Pestera Poarta lui Ionele, sau se poate cobora din Dealul Mununii, din dreptul marcajului cu o cruce rosie, pe traseul care duce din comuna Garda de Sus la Cabana Scarisoara.

Pestera este mentionata pentru prima data de catre R. Jeannel si Emil Racovita, cei care au numit-o „Ghetarul de la Zgurasti", in anul 1929. Acestia o si descriu, realizeaza o schita de harta si prezinta diversele fenomene hidrologice, biologice si de meteorologie.

Pestera este unul dintre cele mai mari goluri subterane din Romania, cu o lungime care depaseste 5 kilometri, detine 4 mari lacuri subterane, dar si galerii si alte formatiuni extraordinare.

In cadrul pesterii Ghetarul de sub Zgurasti a fost descoperit de catre R. Jeannel si Emil Racovita in anul 1929 un foarte neobisnuit fenomen meteorologic, ceata formandu-se in cadrul fasciculului de raze de lumina care isi gasesc calea pe gura pesterii la ora pranzului.

Cei doi au putut doar presupune ca ar fi vorba de un proces in care apa este condensata in jurul ionilor care se afla in formare.

Un alt fenomen destul de neobisnuit este constituit de muschii prezenti pe podeaua salii.

Elementele floristice in cauza sunt reprezentate de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), elemente ce cresc doar sub apa si reprezinta un indicator al nivelului de crestere maxima a lacului.

Din punct de vedere al faunei, pestera a fost foarte putin studiata, aici gasindu-se cateva elemente trogloxene, precum moluste sau coleoptere, dar partile intunecate ale culoarelor sunt foarte bogate in Pholeuon proserpinae glaciale.

Pestera Ghetarul de la Zgurasti este o pestera foarte dificila, nerecomandata amatorilor, care se recomanda numai echipelor de speologi foarte experimentati, echipati cu tot ce este necesar: costume impermeabile, cisme de cauciuc, mai multe surse de lumina, coarda, blocatoare, coboratoare si barci de cauciuc.

Pestera din cadrul Rezervatiei naturale Ghetarul de sub Zgurasti se afla printre obiectivele turistice de seama ale zonei, iar toti cei care nu au ajuns inca pe aceste meleaguri cu peisaje minunate, o pot face cu incredere.

Rezervatia naturala Hoanca Apei

Rezervatia naturala Hoanca Apei se afla in partea de sud est a muntilor Bihorului, in bazinul central al vaii Gardei Seci, la o altitudine de 820 de metri, in cadrul Parcului Natural Apuseni, aproape de Avenul de la Tau, Ghetarul Scarisoara si Pojarul Politei.

Accesul la pestera se face din localitatea Garda de Sus de pe Valea Ariesului, de unde se continua pe o distanta de aproximativ 6,5 kilometri pe DC 132, dupa care se continua pe drumul forestier care duce pana in satul Hodobana, punct din care se continua pe o carare care duce spre aven.

Pestera Hoanca Apei face parte din Rezervatia naturala Hoanca Apei, si a fost descoperita destul de recent, de abia in anul 1980, de catre renumitii exploratori L. Valenas si A. Jurkiewicz.

Rezervatia formeaza inspre limita de nord-vest, renumitul si intinsul Platou Padis.

In cadrul pesterii care se intinde pe o lungime totala de 1.839 de metri se pot observa cateva grifade de alunecare, si tot aici se afla si singurul izvor carstic intermitent de pestera din tara noastra.

Numele pesterii vine de la cuvantul „hoanca”, care ar insemna adancitura intre coline, si este numele unei pesteri de o valoare speologica remarcabila. Aceasta este singura pestera din Romania care detine un izvor carstic intermitent, ceea ce ii confera un element remarcabil, daca ar fi sa luam in considerare faptul ca in tara noastra exista un numar de aproximativ 900 de pesteri.

De asemenea, rezervatia luata ca un tot unitar este clasificata drept o pestera de valoare nemaipomenita, si este foarte importanta pentru patrimoniul speologic international. Acest element al naturii este foarte valoros si datorita urmelor de viata animala care au fost gasite aici, reprezentand un adevarat muzeu al ursului de peste.

Intrarea in pestera este foarte ingusta, accesul facandu-se „pe burta", iar interiorul sau este format din elemente foarte variate.

Toti cei care doresc sa viziteze pestera, trebuie sa ia legatura cu Administratia Parcului Natural Apuseni, care ofera ghid specializat.

Rezervatia naturala Hoanca Apei este unul dintre cele mai importante oiective turistice ale zonei, de asemenea Pestera Hoanca Apei merita vizitata de toti cei care ajung in vecinatatea ei.

Rezervatia naturala Izbucul de la Cotetul Dobrestilor

Rezervatia naturala Izbucul de la Cotetul Dobrestilor este un loc cu totul special, unde apele din pachetele de roci solubile din subteran ies la suprafata luand forma unui izvor puternic. Este vorba despre apele care se scurg din Platoul Ocoale si care de-a lungul timpului a format marile goluri subterane care intra in componenta Ghetarului Scarisoara, a Pesterii Pojarul Politei si ale Avenului din Sesuri.

In cele mai multe cazuri, in spatele acestor izvoruri numite izbucuri se gasesc pesteri de diferite marimi, care sunt total sau partial inundate.

Un caz deosebit este reprezentat de izbucul intermitent la care perioadele de curgere sunt intrerupte de unele perioade de pauza, fenomen care poate fi explicat de prezenta unui bazin in care se acumuleaza apa, si din baza caruia pleaca o galerie prin care apa se exteriorizeaza la suprafata in forma de “U” inversat. In momentul in care nivelul apei depaseste nivelul superior al galeriei de evacuare, intreaga sala se goleste prin sifonare, dupa care urmeaza o pauza care permite camerei sa se umple cu apa, acesta fiind un fenomen care se repeta.

Acest loc nu face exceptie, aici gazindu-se Pestera Izbucul de la Cotetul Dobrestilor, o pestera a carei lungimi totale ajunge la 510 metri.

Aceasta pestera se afla la o distanta de aproximativ 4 kilometri de comuna Garda de Sus din judetul Alba, iar intrarea are dimensiuni care ajung la 10 metri latime cu o inaltime de 4 metri, care se gaseste la baza unui perete inalt de calcar.

Accesul la pestera se poate realiza cu pornire din centrul comunei Garda de Sus, dupa care se urmeaza malul stang al Gardei Seci pe o distanta de aproximativ 500 de metri, pana se ajunge la punctul de intalnire cu Valea Ordancusa.

La o distanta scurta, de doar cativa metri de la intrare se afla un un lac de sifon, care a fost explorat de catre mai multi scafandri autonomi.

Acest minunat izbuc poate fi vizitat cu usurinta, insa nu acelasi lucru se poate spune si despre pestera inundata prin care se scurge apa, care poate fi parcursa doar de speologi antrenati si echipati cu aparatura de scufundare autonoma.

Rezervatia naturala Izbucul de la Cotetul Dobrestilor este un loc minunat, care merita vizitat, lucru pe care va incurajam sa il faceti, atunci cand va veti afla in apropiere.

Rezervatia naturala Izbucul Politei

Pestera Pojarul Politei se afla in muntii Bihorului, in vecinatatea Pesterii Scarisoara, pe teritoriul administrativ al comunei Garda de sus din judetul Alba, si este printrec cele mai frumoase pesteri si care detine cele mai diverse speleoteme din carstul romanesc.

Face parte din rezervatia naturala Izbucul Politei, si se poate spune ca este un adevarat muzeu natural, care se intinde pe o lungime destul de mica, in care se gasesc toate speleotemele aranjate parca de mana unui muzeograf.

Aceasta este o pestera fosila, care dispune de o lungime de 450 de metri si care se incepe cu o verticala de 10 metri, cu galerii foarte frumos si bogat decorate.

De la punctul de acces in pestera, se coboara putin pana la un culoar care este bifurcat de o speleotema verticala, partea dreapta fiind destul de abrupta, putand fi parcursa doar prin coborare pe o coarda, accesandu-se in acest fel portiunile din est si vest.

Aici se gaseste argila rosie in abundenta si evidentiaza cristalele de calcit alb, arborescente sau asezate in placi subtiri. Tot aici se gasesc formatiuni perlate, stalactite coralitice, sau dispusa sub forma de ciorchini, coloane, stalagmite, perdele sau cascade de montmilch cu microgururi situate peste tot.

Pestera Pojarul Politei este foarte interesanta si prin felul in care a luat nastere, cel mai probabil prin conectarea unor goluri formate independent.

Pestera este formata din mai multe incaperi, precum: Sala cea Mare cu o lungime de 23 de metri, aflata in partea de vest, Sala Alba aflata in vest, Sala cu Bazine, Galeria Excentritelor si Galeria Polaris alcatuita dintr-o sala lunga si un coridor ingust.

Pestera Pojarul Politei este una dintre cele mai bogate in concretiuni si este cuprinsa in categoria de grupa A, o grupa in care sunt incluse pesterile de valoare inestimabila, care sunt foarte importante pentru patrimoniul speologic national si international, datorita interesului stiintific si a unicitatii resurselor.

Pestera Pojarul Politei nu este accesibila celor care doresc sa o viziteze, fiind inchisa cu o poarta de fier, cu scopul de a conserva acest asa zis muzeu, insa Rezervatia naturala Izbucul Politei din care face parte, este vizitata de o multime de turisti atrasi de frumusetea locurilor. Acest lucru il puteti face si voi cand va aflati in zona.

Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita.

În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează.

Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii.

În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România.

Peștera Poarta lui Ionele este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si cătunul Mununa. Această a fost dovedită de colorările cu fluoresceină. facute de speologii clujeni. Este aceiași apă ce trece prin Peștera-aven Ghețarul de sub Zgurăști care se găsește la 130 m distantă. Colorările cu fluoresceină făcute de Clubul Polaris în finalul activului din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertin și gururi..

Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel.

Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale.

Peștera este inundată o mare parte din an, după cum o dovedesc și pereții care au diferite culori în funcție de nivelul apei.

Sursa: wikipedia

Topografia Ghețarului de la Scărișoara este simplă, deoarece peștera reprezintă o încăpere unică cu o dezvoltare totală de 700 m. În mijlocul acestei încăperi se află un imens bloc de gheață, cu un volum de 80.000 m3 și care dăinuie în peșteră de peste 4.000 de ani. Fața superioară a blocului (3.000 m2) formează podeaua Sălii Mari. În partea dreaptă acest planșeu se frânge într-un tobogan abrupt de gheață, care dă într-o zonă, denumită Biserica. Aici apar primele formațiuni stalagmitice de gheață. Aceasta este zona turistică, restul fiind rezervație științifică, cu două sectoare distincte.

În latura din dreapta intrării se află Rezervația Mică, la care se ajunge coborând o verticală de 15 m în rimaia dintre stâncă și gheață. În stânga se află Rezervația Mare, spre care se coboară o verticală de 20 m la baza căreia galeria continuă puternic descendentă. Aceasta este Galeria Maxim Pop. În amândouă rezervațiile, lângă ghețar reapar stalagmitele de gheață, dintre care unele au o existență permanentă iar altele se topesc în cursul verii, dar se refac în forme asemănătoare în lunile de iarnă.

Dincolo de aceste speleoteme înghețate, aspectul peșterii se schimbă total, locul gheții fiind luat de concrețiuni de o mare diversitate și frumusețe. Stalactite, stalagmite, coloane,draperii parietale, coralite, gururi.... Acestea abundă mai ales în Galeria Coman - o prelungire îngustată a Rezervației Mari - care coboară în pantă accentuată până la adâncimea maximă a peșterii de 105 m, apropiindu-se în același timp la numai câțiva metri de cea de a doua perlă a sistemului carstic Scărișoara - peștera Pojarul Poliței. De fapt, între cele două cavități a existat cândva, înainte de începutul formării blocului de gheață, o comunicare naturală.

Sursa: wikipedia

Rezervatia naturala Pestera Pojarul Politei

Rezervatia naturala Pestera Pojarul Politei este situata in Muntii Bihorului si face parte din teritoriul administrativ al comunei Garda de Sus din judetului Alba, de asemenea se afla printre cele mai frumoase grote din Romania.

Pestera Pojarul Politei nu se poate vizita, acest lucru fiind interzis, aceasta nefiind amenajata in scop turistic.

Denumirea pesterii este data de faptul ca este asezata pe un loc drept, pe valea din partea de sud a muntelui, iar cuvantul “polita” face referire la locul orizontal de pe panta, in acelasi timp, printre sensurile cuvantului “pojar” se afla si “caldura mare”, care face referire la faptul ca temperatura este mai mare pe partea sudica a masivului muntos.

Aceasta frumoasa pestera a fost mentionata pentru prima data de catre speologii Emil Racovita si R. Jeannel in anul 1929, atunci cand au numit-o “Pestera de la Pojarul Ghetarului”.

De atunci pestera a inceput sa fie explorata, iar in anul 1955, este desenata prima sa harta.

In anul 1952, pestera este declarata de catre autoritatile competente, monument al naturii si asa a luat nastere Rezervatia naturala Pestera Pojarul Politei, intrarea fiind blocata cu o poarta de fier.

Cea mai aspectuoasa galerie a pesterii, Galeria Ludusan, numita in cinstea speologului Viorel Ludusan, care a descoperit-o, este explorata in anul 1983, iar cu aceasta ocazie este refacuta harta pesterii.

Galeria Ludusan este formata dintr-o sala foarte lunga si un coridor ingust, iar elementele distincte sunt reprezentate de discurile masive prinse de tavan si pereti, dar si de oblice de cristale si buzdugane de cristale.

Pana in momentul de fata, aici nu au avut loc sapaturi arheologice, deci nu se cunosc date care sa indice existenta unor vietuitoare preistorice, iar din punct de vedere al faunei din timpurile noastre, ea este reprezentata de moluste, coleoptere sau insecte adaptate traiului in pesteri, dar si de specia Pholeuon proserpinae glaciale, o insecta mica, de numai 2-3 milimetri lungime.

Rezervatia naturala Pestera Pojarul Politei detine o deosebita importanta stiintifica si este considerata ca fiind un mic muzeu natural. Chiar daca pestera nu poate vi vizitata, cadrul natural in care se regaseste este unul minunat, si va indemnam sa faceti o vizita aici, oricand veti avea ocazia.